NATO

De la alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, se pune presiune pe membrii europeni ai NATO să-și crească bugetele militare la 2% din PIB, așa cum s-a și discutat la summit-ul de la Newport in septembrie 2014.

Conform NATO, doar 5 membri au atins obiectivul, anume 2% din PIB anul trecut , incluzând SUA, Polonia, UK, Grecia și Estonia. Și în timp ce cheltuielile militare ale țărilor membre în general au crescut, secretarul general al NATO , Jens Stoltenberg, a cerut în săptămâna ce a trecut să “se dubleze eforturile” pentru că “este esențial ca legaturiel transatlantice […] să rămână solide”

Iar d-nul Stoltenberg a subliniat faptul că “împărțirea sarcinilor în cadrul alianței nu este corectă”, din moment ce, cu un PIB ce reprezintă 46% din bogăția națională cumulată a țărilor membre NATO, SUA dispun de un buget echivalent cu 68% din totalul cheltuielilor de apărare a aliaților.

Cu toate acestea, acest criteriu de 2% dedicat cheltuielilor militare nu este, probabil, cel mai relevant, în măsura în care nu toți membri NATO nu trebuie să ajungă neapărat la un astfel de nivel de investiții. Pentru Franța, de exemplu, poate fi un nivel minim al fondurilor necesare pentru a asigura dimensiunea și coerența forțelor sale armate. În schimb, pentru Germania, aceasta ar implica cheltuieli militare anuale de aproximativ 60 de miliarde de euro (față de 38 de miliarde în prezent)

De altfel, fără a pune în discuție obiectivul de 2% din PIB, Ursula von der Leyen, ministrul german al apărării, a declarat la 17 martie, într-un interviu acordat AFP că efortul în domeniul militar n-ar trebui să fie privit doar din punctul de vedere al bugetului. “Întrebarea ce mi-o pun, este, de a afla cine realizeaza plus valoare operaționala pentru Alianță”, a spus ea.

Cât despre cei 2% din PIB, ministrul german al apărării, consideră că acest obiectiv este “cel mai bun pentru că Bundeswehr necesită modernizare urgentă”, mai ales că, așa cum spunea ea, “Germania are o economie puternică” și “nimeni nu ar înțelege că această Germanie puternică nu își îndeplinește aceste obiective măsurate, în timp ce alte țări. din lipsă de bani, își strâng cureaua” ca să atingă acest obiectiv.

Asupra acestui subiect, omologul său de la Ministerul de Externe, social-democratul Sigmar Gabriel, nu este de aceeași părere. “Germania trebuie să cheltuiască mai mult pentru armată, dar oare Europa vrea să bage 60 de miliarde de euro pe an pentru armata sa?”, a întrebat el recent.

În orice caz, doamna von der Leyen, a spus că ea este “de părere că ar trebui să discutăm mai pe larg în NATO, despre obiectivul 2%”. Ea a continuat, “noi ar trebui, de exemplu, să vorbim despre un indice de activitate suplimentară”.

În mod clar, pentru ministrul german, ar fi necesar de asemeni să vadă “cât de mult contribuie fiecare țară efectiv sub responsabilitatea NATO, la securitate, prin intervenții militare sau exerciții, sau prin punerea la dispoziție de materiale sau personal”.

Dacă ar fi să luăm în considerare criteriul intervențiilor sub responsabilitatea NATO, Franța nu ar fi câștigătoare: vezi operațiunile Barkhane, Sangaris (Rep. Centrafricană) și Chammal (Irak și Afganistan). Pe de altă parte, Germania rămâne în Afganistan (misiunea Resolute Support), în timp ce este o națiune-cadru pentru trimiterea de batalioane multinaționale în țările baltice.

Acestea fiind spuse, cancelarul german Angela Merkel a insistat încă odată ca Berlon “să crească cheltuielile militare” după o întâlnire cu presedintele american Donald Trump. “Momentan susținem acest barem de 2% până în 2014”, a spus ea, adăugând că “anul trecut am crescut cheltuielile pentru apărare cu 8%, și le vom mai crește”

sursa: opex360.com

Iuliu Popovici