Aviaţie

Eurofighter Typhoon se preda dar nu cu gratie

Rafale M

Rafale M

Desi contractul nu s-a incheiat oficial si Dassault n-a desfacut sampania precum Pufosenia rezidenta la Resboiu, baietii de la Eurofighter se declara invinsi, insistand asupra a doua aspecte, si anume ca nu a castigat avionul cel mai bun participant in faza finala a competitie (destept, au precizat care faza, ca sa nu includa si concurentii de la inceput) si ca singurul motiv din spatele succesului Rafale nu ar fi superioritatea pasarii proiectate de Dassault ci faptul ca aceasta ar fi cazut sub incidenta legislatiei indiene care prevede ca, in cazul in care exista doi competitori care indeplinesc criteriile unei licitatii, v-a castiga cel mai ieftin.

Deci, in concluzie, n-a castigat cel mai bun ci cel mai ieftin. La fel ca si la Bucuresti, baietii de la Eurofighter sustin ca avionul lor este pur si simplu atat de bun incat pe termen lung, se merita sa fie si foarte scump fiindca este profitabil.

Problema cu costurile ar putea sa fie ceva mai mare pentru ca din moment ce contractul nu s-a semnat, e de presupus ca mai sunt detalii de stabilit. Fie Dassault v-a suporta pierderile financiare rezultate din concesia de pret, pentru a sustine linia de asamblare, vizand si publicitatea care ar purta salta Rafale-ul pe alte piete in urma succesului in MMRCA, fie mita data indienilor a fost suficienta incat acestia sa treaca cu vederea o crestere ulterioara a pretului de productie.

Bre, Iulica, sa nu-ti scoti ochii cu dopul de la sampanie.

7 Comments

  • Rosbifii au o mica problema cu EF asupra careia incearca cu gratie sa nu puna reflectorul: anume EF asa cum e iel acum nu e bun de portavion, iar conversia e foarte scumpa (si de durata).

    Indienii nu vor s-o spuna pe fata, sa nu-i supere pe rusi, dar au nevoie de o a doua optiune in caz ca ivanii fie se-mbata si intarzie cu livrarea (cum fac ei de obicei), fie se supara pe indieni si ii taie de la portzie. Toata lumea incearca pe cat posibil sa ignore gorila de 300 de kile din bucatarie, insa trebuie sa fii complet orb ca sa nu vezi shpilu. Evident, mai e si chestia de interoperabilitate cu Mirage-ul, la care EF e mai slab, dar asta-i secundara.

  • off..pacat de EF….dar cred ca principalul motiv al castigatorului MMRCA a fost adaptibilitatea-adik multirolu(CAP, CAS, capacitatea de a opera pe portavion-desi aici se cere o alta versiune de Rafale, etc.)…

  • Cred totusi in varianta mai ieftin decat EF. Nu stiu daca indienii isi fac mari probleme in privinta exporturilor rusesti care sunt mai vesele ca oricand, tinand cont de situatia geopolitica actuala. Trebuie retinut faptul ca rusii nu livreaza doar de dragul ochilor frumosi ai clientilor ci livreaza pe bani, si inca bani multi.
    Rafale nu este tatal avioanelor de portavion. Opereaza pe un singur portavion, si inca nu face tot ce tre sa faca un avion de portavion. Iar MMRCA-ul nu viza avioane pentru marina indiana ci doar pentru fortele aeriene.

    • Problema nu e de export sau de cumparare propriu-zisa, ci de faptul ca rusii pot le lase radarele “oarbe” la o apasare de buton iar atunci nu prea mai ai ce sa faci cu “pasarile”, fie ele si ambarcate.

      De aia indienii au zis nu din start americanilor si au optat pentru europenii mai disperati sa vanda, pentru care, ideal transferul tehnologic sa ajunga pana la codul sursa, ca apoi ei sa faca ce vor cu avioanele.

      • Asta e problema oricarei tari care cumpara de la altii. Chiar si europenii tin pentru ei unele aspecte. Bine, francezii par foarte dispusi sa renunte la aproape orice pentru bani, vezi cazul Mistral. Pozitia Indiei oricum tine de pozitia altor tari fata de ea, iar rusii, tinand cont de dansul in care sunt angrenati in zona, nu mi se par chiar asa de mofturosi.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: