Diverse

Embraer KC-390, primul zbor (Maiden Flight)

 

Pe 3 februarie 2015 a decolat pentru prima dată prototipul avionului de transport KC-390, dezvoltat şi fabricat pentru Embraer Defesa e Segurança (EDS).

„Avionul KC-390 va fi coloana vertebrală a aviaţiei de transport din cadrul Forţelor Aeriene Braziliene. Din Amazonia până în Antarctica, flota de 28 de aeronave va avea un rol fundamental pentru cele mai diverse proiecte ale statului brazilian, de la cercetare ştiinţifică până la menţinerea suveranităţii”, a afirmat comandantul Forţelor Aeriene Braziliene-Nivaldo Luiz Rossato. El a fost prezent la prima decolare a avionului KC-390, alături de preşedintele companiei EMBRAER, Frederico Fleury Curado, de vicepreşedintele executiv Jackson Medeiros de Farias Schneider, de fostul comandant al Forţelor Aeriene Braziliene-Juniti Saito.

Prototipul a fost prezentat publicului în 21 octombrie 2014, ocazie cu care s-au reunit autorităţile din peste treizeci de ţări, toate reprezentate de peste cincizeci de firme braziliene care au contribuit la producerea avionului.

Avionul KC-390 a început să capete formă în anul 2009, când a fost prezentat pentru prima dată la un eveniment în cadrul expoziţiei LAAD Defence and Security. Proiectul s-a dovedit a avea potenţial, după studii de piaţă meticuloase realizate chiar de către firma EMBRAER. Studiul de piaţă a arătat că există posibilitatea de a înlocui aproximativ 700 de avioane militare de transport, printre care şi popularul Lockheed C-130 Hercules, model care se regăseşte în flota Forţelor Aeriene Braziliene din anii `60.

images (1)

KC-390 vs C-130 Hercules

 

Forţele Aeriene Braziliene au devenit proprietarii intelectuali ai proiectului şi au ajutat la definirea cerinţelor avionului, printre care se regăsesc: capacitatea de operare pe aerodromuri rudimentare, în condiţii climatice extreme, capacitatea de a transporta 26 tone de încărcătură, de a alimenta în aer alte aeronave, precum şi capacitatea de a participa la misiuni speciale, fiind dotat cu două rezervoare de combustibil interne, demontabile şi de mare capacitate.

imgzoomaircraftoverview

KC-390

 

Avionul, care are suprafaţă cargo de 18,5 m, poate să transporte echipamente militare de mari dimensiuni, piese de artilerie, armament şi alte aeronave semiasamblate. De asemenea, va putea transporta 80 de soldaţi, 66 paraşutişti, 74 brancarde, precum şi o echipă medicală MEDEVAC, precum şi alte echipamente militare. În afară de configuraţia cargo sau MEDEVAC, avionul va fi capabil să participe la misiuni de căutare şi salvare (SAR), precum şi la misiuni de stingere a incendiilor.

Viteza maximă a aeronavei este de 870 Km/h, iar autonomia sa de zbor, fără realimentare în aer, ajunge la 2500 Km.

Sursa:
Tecnodefesa
(Ivan Plavetz).

 

yourfile

P.S.: Piese pentru KC-390 se fabrică şi în România, mai precis la ROMAERO.

– Adina Călin   –

16 Comments

    • Hai… poate propune careva sa il faca pompier si pe asta 😀

      (scuze, dar vazand flacarile de sub articolul cu spartanul sapte nu m-am putut abtine)

        • griffon la spartan nu este ca optiune tanker cu probe and drogue cum e la herculesurile puscasilor marini ? cu tanc de ala interior demontabil cand nu vrei sa faci pe cisterna zburatoare

          ma rog nu ca am avea noi la ce sa folosim o dracie din aia

          • Comanda noastra a fost un fel de “exta-mega-full fara piele” ca sa citez samsarii de masini din Autovit. 😀
            Adica am comandat toate cele, mai putin sondele de realimentare in aer. Banuiesc ca daca se vrea se poate instala un sistem de realimentare probe-and-drogue. treaba e ca italienii au deja acces la KC-135 (deci n-ar baga banii in proiectare/conversie/certificare) iar noi n-am avea la ce sa folosim Spartanii cisterna pentru simplul fapt ca Efurile au alt sistem de realimentare in aer 🙂

  • este mai ieftin decat spartanele noastre, lasa A400 – asta deja costa mai mult decat face – era o solutie mult mai buna ptr noi decat spartanele – adevarat ca la momentul achizitiei spartanelor, KC nu trecuse de faza de proiect.

    • Sursa pentru informatia asta(ca ar fi mai ieftin decat Spartanele noastre)? Oricum nu sunt din aceeasi clasa: nu poti compara 9 tone (Spartanul) cu 26 tone (KC-390). In cel mai bun caz s-ar compara cu C-130J (desi Herc-ul incarca doar vreo 20 tone)…

  • Cehia achizitioneaza doua.Dar au participat ,prin Aero Vodochody, la faza development si participa cu parti importante la constructie.P.S.ROMAERO ,situatia financiara cam dificila,greu se castiga bani numai cu piese.

    • Oare?! Pe ce te bazezi? De exemplu departamentul meu dintr-o companie furnizoare de piese in automotive a avut un EBIT de 2.3 ori mai bun ca si Volkswagen in 2014…..
      Deci atata timp cat subansamlele sunt de calitate nu ai recall from field si un management bun se castiga bani din subansamble foarte buni.
      Nu uita ca in aeronautica este si mai naspa acum, concurenta acerba intre firme, cam unde crezi ca ai putea intra cu un produs nou pe piata civila actuala?
      Toate socurile unei piete destul de instabile sunt preluate de OEM si apoi resimtie de furnizorii de subansamble care mai au si supapa de a lucra cu alti clienti OEM si ei.
      Deci?

    • albert compara de exemplu aerostar (care e privata) cu romaero – in ceea ce priveste de exemplu mentenanta la civile – au cam aceleasi competente si licente
      sau aerostar cu ultrausorul ei festival fata de fosta aripa fixa ghimbav (cea care facea avionetele si planoarele pe vremea lui cioasca)

      In nici un caz nu e romaero in situatia de acuma din cauza gabaritelor care le face pentru brazilian

      • Paul,m-am uitat la situatia financiara, ca am vrut sa vad valoarea adaugata.Asta-vara am mai discuta ceva asemanator ptr. cei de IAR BV.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: