Pentru astăzi, una mică şi nurlie:
“Maeştrii militari pentru a se căsători, trebuie să aibă etatea de 28 de ani şi autorizarea înscrisă a comandantului marinei.
Pentru a se da o asemenea autorizaţiune se va căuta a se constata moralitatea viitoarei soţii.”
Extras din decretul de înfiinţare a maiştrilor militari de marină din 1909.
P.S. “Istoricele” nu apar neapărat vinerea…
– drd. Emil Boboescu –
Am cunoscut o doamna fosta ofitereasa de pe vremuri. Asta se intimpla in 1990. Doamna avea vreo 80-85. Se tragea dintr-o familie modesta dar reusise sa se marite cu in ofiter. Treaba de care era tare mindra. Povestea oricui vroia sa o asculte cum a primit ofiterul dispensa speciala in acest scop dupa ce superiorii lui au facut o ancheta serioasa aspra moralitatii fetei. Treaba data de prin 1917-1920.
Aveţi perfectă dreptate. La momentul respectiv, dispensa trebuia dată, în final, de către generalul comandant al corpului de armată din care făcea parte ofiţerul respectiv, în cazul în care actul dotal nu era suficient conform prescripţiilor din statutele corpului ofiţeresc. Nici subofiţerii nu erau uitaţi, şi aici fiind nevoie de acceptul comandantului de unitate, după ce, bine-înţeles, toate verificările de probitate erau încheiate.
Această situaţie este de regăsit chiar din zorii sistemului militar românesc, încercându-se a se constitui, pe de-o parte, un protecţionism de castă asupra sistemului militar, iar pe de alta, o pavăză împotriva parvenirii sociale.