tancuri TR-85M1

tancuri TR-85M1

Intr-un articol publicat în ultimul număr al Buletinului UNAp intitulat  Interferențe și corelații semnficative între bugetul Ministerului Apărării Naționale și Bugetul Statului Major al Forțelor Navale ce tratează evoluția bugetului total al MApN și bugetului SMFN, sunt prezentate și informații referitoare la viitoarele bugete militare până în 2020 și sunt aduse în discuție unele preocupări față de reformarea Armatei Române.

mapn

Poate cea mai importantă informație prezentată în articol este cea  a bugetelor preconizate pentru MApN în perioada 2014-2020, care ar urma să crească de la 5,2 mld RON în 2014 la 7,2 mld RON în 2020.

Dacă ar fi să suprapunem prognozele Comisiei Naționale de Prognoză despre PIB-ul României disponibile până în 2017, cu bugetele prognozate ale MApN tot până în 2017, în 2014 și 2015 cheltuielile militare ale României vor reprezenta 0,78% din PIB , în 2016 vor reprezenta 0,79% din PIB iar în 2017 tot 0,78%.

Pentru perioada 2018-2020 pentru care nu există încă prognoze recente, ponderea bugetului militar ar urma să fie comparabilă cu cea din perioada 2013-2017.

Nivelul cheltuielilor militare prognozate pentru perioada 2013-2016 este mult sub nivelul considerat necesar pentru această perioadă.

alocatii bugetare

Nivel necesar ce ar putea fi atins în principal prin demararea și finanțarea principalelor programe de înzestrare ce sunt susținute din surse externe bugetului MApN, evident în măsura în care vor exista acele programe de înzestrare.

Un alt obiectiv al MApN menționat trecător în articol este cel al redimensionării structurii de forțe.

” Conducerea Ministerului Apărării Naţionale
are în vedere pentru perioada următoare să
întocmească documentele necesare rezolvării altor
situaţii, precum: redimensionarea structurii de forţe;

acoperirea deficitului de resurse financiare necesare
înzestrării; achiziţionarea avionului multirol;
reforma sistemului medical militar; reîntregirea
pensiilor diminuate în urma procesului de revizuire
şi valorificarea infrastructurii în exces.”              

De câțiva ani tema revizuirii structurii de forțe a MApN apare ocazional fie în documente publice sau în declarații ale oficialilor armatei.

In 2012 ministrul apărării de la acel moment, Corneliu Dobrițoiu, într-un interviu acordat Agerpres evoca opțiunea restrângerii structurii de forțe dar cu păstrarea capacității operaționale.

De menționat că tot în 2012 partidul din care Dobrițoiu face parte, PNL, într-un document intitulat „Viziunea PNL în domeniul apărării” a prezentat o structură sumară pe care Armata Română ar fi trebuit să o aibă undeva la nivelul anului 2030 și care pentru Forțele Terestre prevedea o reducere a numărului de divizii de la 3 în prezent la 2 și a numărului de brigăzi de manevră de la 9 în prezent la 7.

Problemei revizuirii structurii de forțe i-a fost dedicat un subcapitol din Carta Albă a Apărării 2013.

Potrivit documentului procesul revizuirii structurii de forțe va necesita o reconsiderare a statutului rezerviștilor militari, reconfigurarea infrastructurii militare prin comasarea forțelor în locații comune (acolo unde va fi posibil), și nu în ultimul rând realizarea structurii revizuite de forțe va fi condiționată de derularea programelor de înzestrare, în special a celor strategice, întregul proces urmând să se desfășoare etapizat până în 2022.

 

– David Victor –