Afisul filmului Black Hawk Down

Afisul filmului Black Hawk Down

Regia: Ridley Scott

Muzica: Hans Zimmer

Aprilie, 1993. Somalia, în plin război civil. Generalul Mohamed Farrah Aidid aşteaptă retragerea puşcaşilor marini, după care declară război forţelor armate ale Naţiunilor Unite. În iunie, miliţia lui Aidid prinde şi ucide 24 de soldaţi pakistanezi şi îşi orientează atenţia asupra personalului american de menţinere a păcii. Spre sfârşitul lui august, soldaţii americani de elită, Delta Force, Army Rangers şi Detaşamentul 160 SOAR pleacă la Mogadiscio să-l înlăture pe Aidid şi să reinstaureze ordinea. Misiunea durează mai mult decât fusese plănuit.

Octombrie 1993. În centrele de distribuire a hranei ale Crucii Roşii, populaţia înfometată primeşte ajutoare, miliţia lui Aidid însă nu ezită să tragă în plin pentru a împiedica civilii să beneficieze de ele. Soldaţii nu pot interveni atâta timp cât nu se trage direct asupra lor. Aflaţi în imposibilitatea de a proteja populaţia civilă sau de a-l prinde pe Aidid, forţele ONU îi urmăresc locotenenţii.

Pe 3 octombrie, un informator somalian indică faptul că va avea loc o reuniune a membrilor facţiunii rebele aproape de piaţa Bakara (Mogadishu). Forţele speciale lansează un raid heliportat, având ca scop capturarea lui Omar Salad, consilierul politic principal al lui Aidid, şi Abdi Hassan Awale, ministrul de interne. Delta Force urma să pătrundă în clădire pentru a-i captura pe cei doi, trupele comando, conduşi de căpitanul Steele (Jason Isaacs) aveau să-i susţină asigurând perimetrul din jurul clădirii. Grupul de extragere avea să fie asigurat de o coloană de blindate. Totul planificat cu o precizie de secunde, în mod sigur misiunea nu avea să dureze mai mult de 30 de minute. Elicoptere Black Hawk şi Little Bird aveau să asigure protecţia aeriană.


Soldaţii, chiar cei din Delta, sunt emoţionaţi. Între nerăbdarea de a intra în acţiune şi teama de ce avea să urmeze, se pregătesc pentru o misiune “uşoară”. Sergentul Eversmann (Josh Hartnett) se afla pentru prima dată la comandă, Grimes (Ewan McGregor) intra pentru prima dată în luptă, el care în general, făcuse până atunci doar cafeaua… Blackburn (Orlando Bloom) arde de nerabdare, deşi nu a mai tras niciodată în cineva. Pentru o jumătate de oră, cine are nevoie de apă? Nici de scrisori de adio nu e nevoie, ar purta ghinion! Şi numai cei din Delta au un obicei prost, de a-şi lipi grupa de sânge pe bocanc, la vedere! Glumele se ţin lanţ, soldaţii sunt încrezători: “Leave no man behind!”
Misiunea demarează conform planului, sunt de aşteptat câteva schimburi de focuri, dar cum “somalezii trag prost”, nimic ingrijorător.

Dar, pe măsură ce coloana de blindate şi elicopterele înaintează spre oraş, informaţiile ajung în timp real unde trebuie – la şefii miliţiei lui Aidid – câţiva somalezi, împrăştiaţi pe traseu, îşi fac bine datoria. Şi se pregăteşte rapid defensiva. În tot oraşul se aprind cauciucuri care scot un fum gros – semnalul că trupele de elită sunt aproape.

Black Hawk (inca in zbor)

Black Hawk (inca in zbor)

Înainte chiar de a fi fost tras vreun glonte, americanii au o victimă – un soldat cazut din elicopter, la o manevră de evitare a unui proiectil somalez. Misiunea începe cu stângul.

Somalezii, trag. Bine sau prost, nimeni nu are timp să se gândească. Sunt mulţi. Şi foarte mulţi dintre ei, înarmaţi. Trag în aproximativ tot ce mişcă. Nu stau pe gânduri, nu au limite. Miliţie, civili, bărbaţi, femei, copii, toţi au un singur scop: să găsească o ţintă, şi să o doboare. Iar dacă se poate, să rămână întregi. Doi adolescenţi somalezi urmăresc un soldat american, care se refugiază intr-o casă. Ieşind pe uşa din spate, soldatul alunecă, şi asta îl salvează. Cei doi îl aşteptau gata să tragă. Unul, cade victimă gloanţelor trase de camaradul său… Atunci, somalezii par şi ei, oameni. Cu sentimente, capabili să şi plângă. Atunci înţelegem cât de simplu e să tragi în nişte necunoscuţi, dar cât de mult se schimbă situaţia când cel căzut, e unul de-al tău… Însetaţi de sânge, somalezii par a nu ţine cont de nimic. Nici pericol, nici pierderi. Iar soldaţii din trupele speciale, bine antrenaţi, se văd puşi în situaţia de a nu mai şti de cine să se ferească şi de cine nu. Iar misiunea “uşoară”, se transformă în coşmar, când două elicoptere UH-60 Black Hawk sunt doborâte, la scurt timp unul după celălalt, şi în locaţii diferite. Misiunea de capturare devine una de salvare sau de recuperare a trupurilor neânsufleţite ale echipajelor, pentru că “Nimeni nu va fi lăsat în urmă!”

black_hawk

Black Hawk

Trupele americane, împărţite în mai multe grupuri, pe jos sau în Humvees, încearcă să găsească o cale de a ajunge la cele două elicoptere prăbuşite. Miliţia lui Aidid lansează contra atacuri sângeroase şi numeroase ambuscade, iar convoiul principal, suferind prea multe pierderi, e nevoit să se întoarcă la bază, lăsând în urmă mici grupuri de soldaţi complet izolaţi, chiar la căderea nopţii. Doi dintre operatorii Delta se sacrifică în încercarea de a salva echipajul celui de-al doilea elicopter prăbuşit. Cei doi lunetişti înfruntă timp de o oră o mulţime furioasă, înainte de a fi învinşi, iar pilotul, Mike Durant (Ron Eldard), luat prizonier.

În timpul nopţii, statul major cere sprijinul armatei pakistaneze şi organizează contra atacul, sub conducerea locotenentului colonel Danny McKnight (Tom Sizemore), rănit deja în primul atac. Un atac de această dată furios, fiind vorba, înainte de orice, de supravieţuire şi salvare. Grupurile de soldaţi sunt preluate în HMMWV-uri, trupurile neînsufleţite recuperate iar zona controlată de generalul Aidid este părăsită printr-o retragere rapidă şi eficientă, ariergarda fiind asigurată de un mic grup de soldaţi care nu mai găsiseră loc în blindate.

19 soldaţi americani şi-au pierdut viaţa, iar din rândurile somalezilor mai mult de 1000. Pilotul căzut în mâna poliţiei a fost eliberat.

*

Realizat după romanul Black Hawk Down: A Story of Modern War de Mark Bowden (1999) de Ridley Scott, cu o durată de 144 de minute, filmul pune faţă în faţă două lumi, două realităţi complet diferite, între care răzoiul pare a nu fi o rezolvare, cel puţin conform spuselor locotenenţilor lui Aidid, pentru care “ în Somalia a ucide înseamnă a negocia”, iar capturarea generalului nu ar însemna şi renunţarea la luptă. Doar victoria ar putea aduce pacea: “Mereu vor fi morţi. Aşa este în lumea noastră.”

Scena din film

Scena din film

În final, unul dintre soldaţii americani, concluzionează: ”Nimeni nu vrea să fie erou. Dar uneori, se întâmplă să fii.” Şi încheie cu câtva cuvinte adresate soţiei sale: ”Azi, mâine, trăieşte fiecare zi în parte. Zâmbeşte şi nu renunţa, chiar şi când e greu.” Cuvinte ce se regăsesc în fiecare dintre noi, îndemn uman şi real, pe timp de pace sau în vremuri de război.
Deşi lung, şi în ciuda numeroaselor erori, neconcordanţe spaţiu-timp (versiunea romanului “The client” pe care o citeşte unul dintre soldaţi în elicopter a fost editată abia în martie 1994, albumul din care a fost extras “Die born”, titlu care se aude pe fundal când locotenentul John Beales are un atac epileptic, a apărut de fapt în 2001, cuvântul prin care sunt denumiţi rangerii de către somalezi nu avea sensul actual la acea dată) şi multe altele, de scenariu sau montaj, filmul captează atenţia şi o reţine, pe toată durata. Şi ne lasă, poate, măcar cu un gând, mai buni, decât eram înainte.

Versiunea lungă are 152 min., cele opt minute adăugate nu sunt însă indispensabile nici acţiunii, nici calităţii filmului.
Ultima parte a jocului Delta force: Black Hawk Down este inspirată din luptele de la Mogadishu.

 

Surse:
wikipedia.fr
imdb.com
movie-censorship.com
coperta DVD
introducere film

 – LuneBleue –