Mihai Viteazul este o figură controversată a istoriei românilor, în jurul căreia s-au ţesut poveşti înflorite de-a lungul vremii. Ştim despre el că a avut un geniu politic şi o strategie militară demne de un adevărat căpitan, iar victoriile sale au ajuns până la urechile celor mai importanţi oameni ai vremurilor sale, precum regele Franţei, Henric IV, care îi cerea ambasadorului său de la Constantinopol informaţii despre el.

Românii din vremea sa nu l-au îndrăgit, deoarece, din dorinţa de a avea o armată puternică, a înrăutăţit situaţia ţăranilor. Armata sa, alcătuită din ţărani, era departe de nivelul la care se ajunsese în secolul al XVI, când existau deja tunuri, puşti, carabine, muschete. Pentru ca armele să poată fi folosite, însă, era nevoie de mercenari sau lefegii.

Astfel, Mihai Viteazul a apelat şi el la boieri şi moşneni pentru a-şi alcătui o armată, dar şi la lefegii sârbi, albanezi, unguri, secui, pentru care a plătit scump.

Cum a ajuns Mihai Viteazul să ducă împotriva turcilor cunoscutele sale campanii?

La sfârşitul secolului al XVI-lea Constantinopolul se afla în criză din cauza luptelor pentru succesiunea la tron, a luptelor din Asia, dar şi din cauza împăratului de la Praga, care dorea să iniţieze lupta împotriva turcilor. Acesta din urmă a trimis mesageri la Sigismund Báthori , principele Transilvaniei, precum şi la Aron Tiranul din Moldova şi la Mihai din Ţara Românească, voievozii din acea vreme, cu scopul de a face o coaliţie împreună cu el împotriva turcilor. Nu e de neglijat faptul că împăratul avea sprijin financiar din partea papalităţii pentru a demara o cruciadă împotriva otomanilor.

Acest context european s-a suprapus peste apăsarea grea a turcilor asupra românilor, care cereau haraci din ce în ce mai mare, făcând să crească datoriile ţăranilor atât de mult, încât nu le mai rămânea nimic din recoltă. Astfel, din ţărani liberi, mulţi au ales să fie şerbi la câte un boier, pentru a avea protecţie şi pentru a nu mai resimţi greutatea impusă de turci prin plata birurilor. Acest lucru însă nu a îmbunătăţit situaţia nimănui, ba chiar au sărăcit şi boierii, care nu mai aveau nici ei de unde strânge aceste biruri.

Împăratul îl îndeamnă pe Mihai să încheie un tratat cu principele Transilvaniei, iar acesta se încheie la 1595 şi nu este altceva decât un tratat de vasalitate faţă de Sigismund  Báthori, astfel că acesta ajunge principe în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. De ce s-a semnat acest tratat? Pentru că Mihai Viteazul avea nevoie de ajutorul financiar şi militar din partea principelui.

Imediat după semnarea lui, turcii trec Dunărea în frunte cu temutul Sinan Paşa. Aceasta se întâmpla la 13/23 august 1595 la Călugăreni, între Bucureşti şi Giurgiu. Românii au luptat singuri atunci, dar au învins, însă victoria nu garanta şi alungarea definitivă a otomanilor de pe teritoriul românesc. Otomanii se retrag peste Dunăre, iar Mihai Viteazul se retrage în munţi şi aşteaptă ajutorul lui Sigismund, după care, împreună, cu forţe refăcute, reuşesc să-i alunge pe otomani peste Dunăre. Cu toate că au contribuit cu armate egale, Sigismund, cunoscut ca megaloman, şi-a atribuit toate meritele victoriei.

Calugareni

Călugăreni în 2014

Astăzi am trecut prin Călugăreni şi am văzut terenul împădurit şi mlăştinos străbătut de râul Neajlov care a compensat cu succes deficitul armatei române faţă de cea a otomanilor în faimoasa bătălie de la Călugăreni din 13/23 august 1595 .

Calugareni padure mlastinoasa

Pădurea mlăştinoasă de la Călugăreni

Oare s-o fi schimbat mult topografia faţă de acum 419 ani?…

–  Adina Călin  –