Arsenal

Armureria Resboiu: trotinete

 15th MEU Marines Load into Helo

Doamnelor, don’şoarelor şi domnilor, acceptând o sugestie din partea maharajahului Iulică, astăzi vom vorbi despre diversele chestii cu două roţi şi motorizate din dotarea diverselor armate. Folosite în primul rând la curieratul rapid al hârţoagelor între diversele state majore în trecut (să ne amintim de celebrele Zundapp şi BMW R75 ale Wehrmacht-ului), în ziua de azi rolul motorului în armata modernă s-a schimbat un pic. Pentru că şi tehnologia s-a schimbat, azi motocicleta de armată are, pe lângă rolul de curier, şi pe cel de cercetaş, oferind posibilitatea de-a ajunge în locuri de nepătruns chiar şi pentru cele mai bune 4×4, mixând viteza şi puterea cu amprenta redusă, nederanjând diversele mine uitate pe undeva. Alt rol asumat de aceste dihănii mai sunt flancarea-protecţia coloanelor de aprovizionare. În marea majoritate, motocicletele militare aflate în înzestrare sunt modele COTS sau derivate din gamele enduro/trail ale diversilor producători.

În ordinea numerelor de pe tricou, prima prezentată este modelul Hayes M1030, derivată din celebrul Kawasaki KLR650, ce este considerată una dintre cele mai bune motoare de trail/dual use. Diferenţa dintre M1030 şi modelul de serie este dat de motor, un monocilindru de 670 cmc în 4 timpi modificat să funcţioneze cu combustibili de tip Diesel (motorină, biodiesel, JP8, kerosen de aviaţie şi alte asemenea). Puterea variază în funcţie de calitatea combustibilului, dar în medie cei 33 CP oferiţi sunt suficienţi pentru a împinge jucăria cu un soldat în spate cu o viteză de 152 km/h. Având o capacitate de traversare a râurilor de 610 mm, M1030 oferă o autonomie respectabilă, de 653 km la o viteză de 90 km/h. Singura problemă pentru pofticioşi este preţul, 18,500 de rogodei verzi nefiind la îndemâna oricui.

Ajungând pe bătrânul continent, gusturile se cam schimbă, aşa că, stimaţi cititori, vă prezentăm preferata armatelor europene, KTM LC4 LSE Bundeswehr Edition! Produsă de austriecii de la KTM, nume ce reprezintă unul dintre giganţii lumii off-road, cu nenumărate titluri câștigate în competiții de tip Paris-Dakar, LC4 a fost aleasă după multe teste în dauna modelulul BMW 650 GS. Aflată şi în dotarea armatelor olandeză, finlandeză şi daneză, LC4 este propulsat de un monocilindru de 398 cmc în 4 timpi, cu o putere de 34 CP, având o greutate gol de 158 kg, o viteză maximă de 130 km/h şi o capacitate de transport de 220 kg. Folosește în general benzină de 91 octane, dar, la nevoie, poate utiliza combustibil foarte prost, de numai 80 de octane. Rezervorul de 18 litri îi conferă o autonomie de peste 300 km. Dotările suplimentare oferite ca standard sunt protecție din aluminiu la motor, mânerele coarnelor încălzite, suport şi genţi de transport din policarbonat, rucsac pe rezervor, încărcător de baterie, trusă de scule şi manual de reparaţii. Preţul este mult mai uman decât în cazul precedent, fiind de numai 6490 euro.

Preferatele armatelor din Orientul Mijlociu şi, spun gurile rele, ale unităţilor Sayeret ale IDF-ului, diversele modele Honda CRF, cu motoare de 250 şi 450 cmc. Considerate printre cele mai bune maşinării pentru curse de deşert de tip Baja 500, Hondele CRF450 oferă un motor monocilindru de 449 cmc, în 4 timpi, cu o putere de 45 CP.  Viteza maximă este de 150 km/h, iar autonomia este în funcţie de rezervorul instalat, fiind disponibile pentru înlocuirea celui standard de 7,2 l rezervoare aftermarket de la producătorul italian Acerbis cu capacitatea de 18 l şi de 24 l. Preţul unei “military edition” CRF se duce la aproximativ 8000 euro.

– Sweeper –

4 Comments

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: