Arsenal

Armureria Resboiu: şniţele

Doamnelor, don’şoarelor şi domnilor, azi ne întoarcem în curtea unchiului Bashar şi vom discuta despre o sculă de mare fineţe, vieneză chiar (şi se știe ca pe lângă Viena, pe lângă tortu’ Doboş şi şniţele, se mai gătesc şi diverse chestii care împuşcă), şi anume o adevarată clasică în viaţă, dispozitivu’ de ajustat cararea părului denumit Steyr SSG 69 (nu vă gândiţi la măgării!).

Apărută în 1969, la cererea armatei austriece, SSG69 a reprezentat prima utilizare a plasticului în domeniul paturilor de armă, dorindu-se eliminarea dezavantajelor lemnului utilizat anterior (afectat de umiditate, variaţiile de tempratură, rezistenţă insuficientă, modificarea punctului de ochire). Închizătorul a fost gândit ca un derivat al armei britanice Lee Enfield SMLE, cu 3 şifturi de blocare dispuse în partea din spate, ceea ce aduce o manipulare uşoară şi rapidă. Mişcarea mânerului este de aproximativ 60 de grade, ceea ce permite folosirea unor inele de montare a lunetei de înalţime mai mică, aducând astfel axul optic al lunetei mai aproape de axul ţevii şi îmbunătăţind precizia printr-o paralaxă micşorată.

SSG69 a fost, de asemenea, pionierul folosirii conceptului de “quick mount” a lunetei, având frezate în corpul închizătorului şine de montare şi inele cu montare rapidă. Lansată înainte de apariţia sistemului MIL STD 1913 sau, după cum mai este numit, Picatinny, SSG69 folosește un design proprietar ce limitează la folosirea inelelor originale Steyr, oferite pentru toate diametrele de lunete uzuale (1 inch/25,4mm şi 30 mm).  Luneta oferită la momentul lansării a fost Kahles ZF69, o luneta cu grosisment fix 6×42 (puterea de mărire 6x, diametrul obiectivului 42 mm), ce avea capacitatea de a instala inele de reglare pe înălțime calculate pentru diferite tipuri de muniţie.

Ţeava armei este forjată la rece, procedeu ce aduce o mare rezistenţă structurală, cu un profil mai greu decât al armelor de vânătoare “normale” (Steyr este unul dintre producătorii de top pentru vânătorii din Europa vestică şi centrală), având pasul ghinturilor optimizat pentru gloanţe mai uşoare, cum ar fi cartuşul NATO DM111 de producţie germană, ce are un glonţ de 147 grains/9,52 grame. Având o lungime de 60 cm, oferă o lungime foarte bună pentru cartuşul de 7,62×51 mm şi are instalate pe ea sisteme de ochire mecanice (cătare-înalţător) ce pot fi utile în cazul unei lunete indisponibile.

O altă caracteristică unică a acestei arme este încărcătorul rotativ din plastic, cu capacitatea de 5 cartuşe, ce are spatele realizat dintr-un material transparent ce permite verificarea extrem de uşoară a cantităţii de muniţie disponibile.

Patul/ulucul armei are instalată în partea inferioară-frontală o şină de montarea  accesoriilor, fiind disponibil un adaptor pentru montarea popularelor bipoduri Harris de producţie americană. Şina permite montarea altor accesorii, cum ar fi lanternă, opritor/mâner pentru tragere de precizie la competiţii şi altele.

Comparată cu armele mult mai moderne, SSG69 este o armă de precizie mai uşoară, cu un pat sintetic foarte rezistent şi comod de folosit, ce oferă o mare acurateţe a tirului folosind muniţia disponibilă în mod curent pe câmpul de luptă (muniţiile ca DM111 sunt folosite pentru mitraliere, fiind produse în cantităţi imense), deci realizând o economie şi o logistică simplificată. Acesta este motivul pentru care este încă în oferta Steyr, neschimbată de 40 de ani, şi este în înzestrarea armatelor din lumea întreagă, începând cu Argentina şi terminând cu Siria.

5 Comments

  • Baieti,
    Cum, adica, sa nu comentati un asemnea post?!
    Este ca si cum nu v-ati manifesta interesul in fata ultimului model de Masserati! Sau a ultimului tip de bere Silva… sau Sivana ? 😉

    • Bine =)) ca ai ridicat mingea la fileu

      Ultima bere Silva e o mare pishoarca, scuze de expresie
      sta-le-ar in gat, tuturor alora de strica berea cu porumb si enzime sa le iasa proasta si repede
      poate citeste cineva de la heineken romania sau a cui o fi Silva acuma

      • Eu nu beau decit bere Timisoreana, de aceea nu-mi pot da cu parerea despre Silva.
        Jucariile de mai sus mi-au placut. L-am informat si pe fiul meu de aparitia lor pe firmamentul local.
        Nu stiu ce lelgatura au cu Bashar al Asaad si nici cu carararile din frezele razvratitilor. Astea sint treburile lor pesonale.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: