Armata Romana Fortele Aeriene Fortele Navale Fortele pentru Operatii Speciale Fortele Terestre

Armata Romana in Strategia Fiscal-Bugetara 2014-2016

Batalionul 307 Infanterie Marina - Parada de 1 Decembrie 2012 - pz 1

Batalionul 307 Infanterie Marina – Parada de 1 Decembrie 2012

Daca acum câteva zile se (re)anunța creșterea bugetului armatei cu 0,3% din PIB începând din 2014 și atingerea unui nivel de 2% din PIB în anul 2016, ultimele date publicate de Ministerul de Finanțe par să ne (re)aducă cu picioarele pe pământ.

Astfel informațiile extrase din Strategia Fiscal-Bugetară 2014-2016 referitoare la MApN ne spun că..

Politica în domeniul apărării

Obiectivul strategic al politicii de apărare, pentru perioada 2014-2016, îl reprezintă generarea condiţiilor pentru creşterea capacităţii operaţionale a forţelor, inclusiv prin dezvoltarea capacităţii de decizie şi acţiune a organismului militar, adaptarea cadrului legislativ, în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor în cadrul comunităţii europene, euro-atlantice şi internaţionale.

Direcţii de acţiune pentru îndeplinirea obiectivului strategic

  • Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE;
  • Îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare îndeplinirii nivelului de ambiţie al acestor organizaţii;
  • Participarea activă la procesele decizionale în cadrul celor două organizaţii şi angajarea la proiecte de interes din cadrul iniţiativelor: „Smart defence/NATO” şi „Pooling and Sharing/UE”;
  • Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, nr. 290/2011;
  • Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale;
  • Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării şi elaborarea documentelor de planificare conform legii, printr-o revizuire strategică a apărării;
  • Reorganizarea sistemului medical propriu şi modernizarea sistemului de învăţământ militar;
  • Restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forţe echilibrate şi optimizarea actului decizional, în baza Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022, aprobat prin Hotărârea CSAT nr. S 9/2013;
  • Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacităţii operaţionale sustenabile;
  • Reanalizarea programelor de achiziţii şi înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziţie şi nevoile operaţionale şi realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin programul „Avion multirol”.
  • În plan internaţional Ministerul Apărării Naţionale participă la următoarele programe derulate în cooperare în cadrul NATO sau UE:
  1. Programul Supravegherea Terestră a Alianţei (AGS);
  2. Programul Capabilităţi de Transport Aerian Strategic (SAC);
  3. Programul Apărare Antirachetă (MD);
  4. Capabilitatea NATO de avertizare timpurie (NAEW&aC);
  • Laboratorul dislocabil de nivel teatru pentru investigarea probelor rezultate în urma incidentelor cu folosirea dispozitivelor explozive improvizate (TEL-D);
  • Celula europeană pentru achiziţii de servicii satelitare de comunicaţii (ESCPC).

În plan intern…

Direcţii de acţiune

  • Repararea/revitalizarea echipamentelor defecte sau cu resursa tehnică epuizată din dotarea structurilor de forţe consolidate, potrivit unui grafic de refacere graduală a stării tehnice;
  • Intensificarea activităţilor de instruire pentru structurile nominalizate pentru: participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, executarea serviciului de luptă precum şi cele nominalizate pentru reacţia imediată (intervenţii în situaţii de urgenţă);
  • Iniţierea sau accelerarea derulării programelor de înzestrare de importanţă strategică:
  1. Avion multirol;
  2. Autoturisme de teren blindate şi neblindate;
  3. Vânător de mine;
  • Continuarea dezvoltării sistemului de comunicaţii şi informatică conform arhitecturii de comandă-control şi dezvoltarea reţelelor, sistemelor şi serviciilor de comunicaţii şi informatice;
  • Completarea graduală/preschimbarea rezervelor proprii (stocurilor);
  • Cofinanţarea proiectelor aprobate României în cadrul Programului NATO de investiţii în securitate – NSIP;
  • Regruparea structurilor pe cazărmi;
  • Executarea de reparaţii curente şi capitale la infrastructura de cartiruire trupe, depozite şi facilităţi de instruire;
  • Optimizarea şi eficientizarea sistemului de instrucţie specific domeniilor din sfera pregătirii militare generale şi dezvoltării performanţelor fizice şi psihice, individuale şi colective ale personalului.

Proiectele de investiţii derulate vizează:

– repararea/revitalizarea echipamentelor defecte sau cu resursa tehnică epuizată din dotarea structurilor de forţe consolidate, potrivit unui grafic de refacere graduală a stării tehnice;- reabilitarea termică a clădirilor.
– iniţierea sau accelerarea derulării programelor de înzestrare de importanţă strategică: Avion multirol;
Autoturisme de teren blindate şi neblindate; Vânător de mine
– continuarea dezvoltării sistemului de comunicaţii şi informatică conform arhitecturii de comandă-control şi dezvoltarea reţelelor, sistemelor şi serviciilor de comunicaţii şi informatice;
– cofinanţarea proiectelor aprobate României în cadrul Programului NATO de investiţii în securitate – NSIP;.
– executarea de reparaţii curente şi capitale la infrastructura de cartiruire trupe, depozite şi facilităţi de instruire;

Obiectivele de investiţii cu finanţare în anul 2014
Resursele estimate a fi disponibile în anul 2014, inclusiv veniturile proprii ce vor fi realizate în condiţiile legii, vor fi alocate cu precădere pe proiecte de investiţii în derulare, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară anterioară, astfel:

  • Avion multirol al Forţelor Aeriene – iniţierea programului de înzestrare de importanţă strategică, pe baza unei concepţii revizuite, cu condiţia suplimentării creditelor bugetare şi de angajament necesare operaţionalizării capabilităţii potrivit prevederilor Memorandumului nr. CA4 – 1112 anexă la Hotărârea CSAT nr. S-70/2012;
  • Maşini de luptă pe roţi şi şenile – componenta „maşini de luptă pe roţi”, continuarea proiectelor, conform contractelor în derulare;
  • Puncte de comandă de nivel brigadă şi batalion – continuarea realizării punctelor de comandă de nivel batalion şi iniţierea realizării unui punct de comandă tip brigadă tip redus;
  • Echipamente individuale şi de grup şi Echipamente de geniu şi EOD – vor fi achiziţionate echipamentele strict necesare în teatrul de operaţii pentru creşterea nivelului de protecţie a trupelor;
  • Autoturisme de teren blindate şi neblindate – derularea contractului pentru dotarea cu autoturisme neblindate;
  • Soluţie alternativă pe termen scurt pentru asigurarea suveranităţii asupra spaţiului aerian naţional – proiect în derulare;
  • Mijloace de transport aerian (aeronave şi elicoptere), inclusiv echipamentele de comunicaţii şi localizare specifice – continuarea proiectului în derulare, atât prin achiziţii noi cât şi prin modernizare de echipamente existente;
  • Echipamente de protecţie aeronave – proiect iniţiat, o primă livrare fiind preconizată în anul 2013;
  • Sisteme de supraveghere aeriană şi sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol – proiecte în derulare;
  • Realizarea capacităţii operaţionale complete pentru Flotila de fregate – proiectul se va derula pe componenta de modernizare elicoptere navalizate, potrivit contractului semnat;
  • Sprijin logistic integrat pentru nave – continuare în limita fondurilor disponibile;
  • Sisteme fixe şi mobile de contramăsuri electronice – proiectul este în derulare pe componenta de sisteme fixe;
  • Sisteme de securitate pentru depozitele de armament, muniţii şi materiale speciale – proiectul este în derulare, pe baza unui algoritm de prioritizare;

Proiecte de investiţii în infrastructură – este în derulare proiectul de consolidare şi modernizare la Centru Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Cobălcescu, iniţierea a două obiective noi de investiţii la spitalele militare din Braşov şi Timişoara precum şi realizarea investiţiilor în infrastructura bazei de la Deveselu, în scopul asigurării securităţii acesteia, potrivit Acordului dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

Este de menţionat şi faptul că sunt în derulare şi proiecte finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate.

Asigurarea contribuţiei naţionale în completarea investiţiilor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, fiind preconizată iniţierea/derularea în perioada de referinţă a proiectelor care au parcurs prima fază de autorizare în cadrul NATO.

Obiectivele de investiţii propuse pentru perioada 2015 – 2016

Proiectele de investiţii prioritare avute în vedere pentru perioada de referinţă vizează, în limita resurselor alocate, pe lângă continuarea celor menţionate la punctul anterior, următoarele:

  • asigurarea echipamentelor esenţiale pentru dotarea capabilităţilor asumate prin Ţintele de Capabilităţi 2013;
  • iniţierea/derularea Programelor de înzestrare de importanţă strategică;
  • modernizarea infrastructurii de aerodrom pentru operarea cu aeronave multirol (prioritizare şi corelare cu acţiunile specifice planificate prin programul NSIP);
  • iniţierea de proiecte noi de investiţii/modernizare infrastructuri, inclusiv iniţierea unor proiecte de modernizare a dotării la trei spitale militare.

Sintetic, situaţia principalelor proiecte de investiţii ale MapN se prezintă astfel:

Situatia proiectelor de investitii MApN

Situatia proiectelor de investitii MApN

și că..

Cheltuieli MApN in perioada 2011-2016

Cheltuieli MApN in perioada 2011-2016

In linii mari, se poate spune :

– în anul 2016 bugetul MApN nu va fi deloc de 2% din PIB ci de numai 0,74% din PIB

– modernizarea dotării Armatei Romane se va circumscrie Programului multianual de restabilire a capacității de luptă al Armatei României pentru perioada 2012-2016 și în perspectivă până în anul 2022

– acest program presupune desigur initierea mult tergiversatelor programe de înzestrare ale MApN, modernizarea fregatelor, avionul multirol, proiectul TBT, dotarea cu autoturisme de teren blindate și neblindate, vânătoarele de mine pe lângă acestea se adaugă susținerea MApN a proiectelor comune cu aliații din NATO, programul SAC, programul AGS, programul scutului antirachetă etc.

– însă cel puțin pe termen scurt se pare că eforturile Ministerului Apărării nu se vor îndrepta către procurarea de echipamente noi ci către modernizarea/reabilitarea/resuscitarea echipamentelor existente, astfel din cele 2,1 mld RON pe care MApN își propune să îi cheltuiască în perioada 2014-2016 pe investiții, 1,78 mld RON vor fi direcționați către modernizări, reabilitări, reparații capitale.

– în perioada 2013-2016 se constată o evoluție constatntă a sumelor cheltuite de MApN pentru cheltuielile de personal în sume nete și un ușor regres în cota alocată din totalul bugetului MApN, cea ce în contextul inevitabil al unor măriri salariale în sectorul bugetar s-ar putea echivala cu o ușoară reducere a numărului de personal din Armata Română.

Sursa:

Strategia Fiscal-Bugetara 2014-2016

– Victor –

36 Comments

  • cred ca e un cut&paste din strategia veche.

    tot ii dau cu initializarea programelor strategice din 2007 incoace, dar ca sa initializezi trebuie sa ai niste bani identificati si alocati pentru proiectele respective – iar banii nu exista si bugetul e plin de gauri, banii nu au de unde sa apara miraculos cum cred unii.

    realitatea e insa ca mai degraba vom vedea niste masuri corective destul de nasoale pentru ca deficitul creste, cheltuielile cresc, platim dobanzi imense (numai in primele 4 luni s-au platit dobanzi de 1 miliard de euro) care incep sa consume cat investitiile, care scad. S

    unt niste probleme foarte dificile si fondurile europene salvatoare se indeparteaza.

    http://cursdeguvernare.ro/4-luni-din-2013-a-crescut-cu-50-deficitul-a-scazut-cu-33-cofinantarea-proiectelor-europene.html

  • La dragoare au inceput sa se miste – a se vederea proiectele de ROVuri – acelea vor fi puse pe vechile dragoare. Dar mai e nevoie si de sonare cu rezolutie mare.
    Ce 4×4 vor inlocui Aro 240? Ca momentan avem colectie Humvee si URO Vamtac…

      • Aro is dead and buried. Dacia Duster e un SUV nu o masina de teren. Dacia ar putea face insa un model militar cu input francez (si poate japonez)- o varianta de Sherpa.

    • asadar, momentan avem 62 URO si 100 Humvee,nu?ca sa facem ceva si la capitolul asta, asa…fara bani, as cere cu titlu de donatie de la americani(ca au o gramada) inca 2-300 de humvee second-hand pe care sa le reparam in unitatile mapn.apoi as cumpara si minim 500 Duster care sa inlocuiasca tot ce inseamna vehicule uzate care trebuiau casate demult(Aro,Dacia) si care trag foarte mult in jos la capitolul imagine, armata.chestiune rezolvata zic eu cu circa 7-8 milioane euro.

          • asta n-o stiam.credeam ca incap cam acelasi numar, insa treceam de la un amarat de Aro neblindat la un vehicul blindat.aveam ceva in plus fata de pana acum,adica un vehicul usor 4+4 blindat.Aro era inlocuit in viziunea mea de Duster,unul inclusiv cu trapa si posibil 2 banchete in spate.astea 2,Humvee si Duster le consider achizitii usoare si le-as baga in aceeasi grupa cu arma de asalt si o noua uniforma pt. soldati.sunt achiziti mici de cateva zeci de milioane euro.apoi trec la infanterie si vad ce pot sa scot din saurul ala.cat ar costa,cat e de fiabil,e ok sa dam o comanda sa schimbam un numar de tab-uri?ei au zis ca daca primesc o comanda decenda de la mapn din banii lor incearca sa construiasca un MTB.nu zic comenzi mari, insa daca saur e cat de cat ok sa i se dea o comanda pt. macar 1-2 batalioane ca sa se urneasca si programul MTB,program pe care il vad implinit numai daca preluam tehnologie printr-un contract offset(asa vad ca e cel mai avantajos)intr-o eventuala afacere pt avion multirol ca Gripen.daca un saur te costa 3 bucati la un milion sa zicem,incerci sa cheltui vreo 50 milioane si vezi dupa daca mai continui.mai avem si acele 31Piranha,putine si cam scumpe(1,5milioane).m-as astepta cum e si normal la un saur 3,o inbunatatire a celui actual daca se da comanda si incepe sa se miste lucrurile.asa ,sa luam din prima cu teancul de bani un transportor bun ca Patria intr-un numar suficient de bucati e ceva de domeniul fantasticului.ar sari de miliard afacerea doar pt. acest domeniul al inzestrarii armatei.

        • Ce in SUA ai grupa de militari bagata in Humvee. Aia o bagi in Stryker sau M2 Bradley. Vehicolele 4×4 sunt utilitare, pentru recunoastere usoare, raiduri, forte speciale, patrulare. Asa ca nu. 4 oameni in masina o turela telecomandata plus nivel 2 sau 3 de blindaj e ok pentru un 4×4.

          • George, pe tine o sa te propuna astia secretar de stat la aparare sau chiar ministru peste niste ani. iti urez de-acum succes. si o sa te votez, sa stii. pt ca esti probabil cel mai cunoscator tanar politician pe probleme militare.

            dar asta nu-neseamna sa te menajez acum.

            asa ca incerc sa-ti explic (iarta-mi tonul didactic). una la mana: te referi la cercetare nu la recunoastere. nu exista recunoastere usoara sau grea.

            a doua la mana, dotarea se face in functie de organizare. sa spun in slow motion? d.o.t.a.r.e.a … etc nu vreau sa te plcitisesc.

            taburile, mliurile, au fost create in functie de organizarea unei grupe.

            in US Army nu se baga grupa in humvee, te inseli.

            + vehiculele 4×4 au fost utilitare, dar acum nu mai sunt.

            • Un Humvee poat cara doar un Fire Team ceea ce inseamna 4 oameni. Asta inseamna cam 2 per grupa pentru US Army si 3 pentru pentru USMC. Bine la urgenta poti inghesui in Humvee 8-9 persoane. Se descurca.

              Dar grupa de infanterie nu intra in mod normal in lupta folosind masina de teren 4×4, ci transportorul sau MLI. Masina de teren face misiuni auxiliare. Utilizarea Humvee pentru misiuni de patrulare si securitate in Irak si Afganistan s-a datorat lipsei MRAPurilor (la inceput) si din dorinta de a nu angaja initial Bradleyuri si M113. HUMVEE blindat din prezent (M1117 si variantele) a fost un stop gap pana la aparitia MRAPurilor).

              Recunoastere usoara e un termen nefericit, dar for lack of better term. L-am folosit pentru a distinge de misinile asumate de vehicule dedicate: TABC-79 de exemplu – creat special pentru cercetare. Un 4×4 de teren pentru misiuni de recunoastere care nu comporta riscuri majore.

              • ok, inveti.

                dar nu mai spune recunoastere, te rog :D.

                spune cercetare. o sa te intrebe colegii din parlament care e diferenta dintre una si alta si poti sa le spui asta (iti dau coyright moca): cercetarea obtine date si info despre teren si inamic, recunoasterea lucreaza in liniile proprii. recunosti o pozitie proprie, recunosti terenul pentru a stabili o baza or whtvr etc.

                confuzia vine de la termenii din engleza, recon (US), recce (UK), care se refera la cercetare, nu la recunoastere ;).

                intr-o alta viata o sa fiu lingvist, stiu :D.

                ps:fire team , nu grupa 😉

              • @ George Visan…
                M1117 nu Humvee…E ASV… 😉
                M1114, M1115 , astea-s Humvee-uri, intradevar, dar familia M1117 e cu totul altceva…

  • cred ca daca ne-am apuca si ne-am pune neuronii la lucru, am face o “strategie fiscal-bugetara” mult mai coerenta.

    si ma refer la gasca filoamericana (Stelian, Anla’shok), gasca filorusa (Stu, Moldoveanul) si noi astelalti MF, Mihais, Radu, Sharky, Partizan78, Tedy, Margelatu, Paul, CD, Dorel, Niko… si uit pe cineva in mod sigur :D.

    ce am citit mai sus e asa, vraja marii.

    • Stai sa vezi cand se va pune problema sa primim vreun comision la achizitii 😀 De fapt,am citit io in Tricolorul ca lui GV i s-a promis un laptop nou daca se adopta F16 😀

      Personal nu-mi mai bat capul sa citesc ”strategii” de multa vreme.Nici nu-mi dau seama de ce le mai fac.Ma gandesc ca niste boboci nu au fost destul de fasneti la adus cafeaua sefimii.Drept pedeapsa,mars la scris!
      Problema oricarui buget facut la noi este ca nu pleaca de la baze reale.Altfel,nici un guvern nu ar supravietui si nici nu ar putea sa se imprumute de pe pietele financiare.Iar ei pornind prost,o dau intr-o veselie cu bata-n balta.

      Saltul fara parasuta e fain.Contactul cu solul e mai naspa.E o chestie de timp pana cand partea naspa se petrece.

        • Imi pasa,dar am ajuns de nevoie la parerea ca binele pt. tara si oameni se face impotriva birocratilor statului(inclusiv a celor in uniforma).Sau cel putin fara stiinta lor.Cele cateva flori ce au ramas nu fac primavara,dar merita tot sprijinul moral si material(unde e posibil).Sa nu-si bage si astia sutul si sa plece.
          In rest,sa nu cred o iota din ce zic astia cu cincinalul in 2 ani jumate mi se pare o chestiune de prudenta.
          Cum zisei,bugetele au de fapt un mare caracter de improvizatie.Iar o strategie de inzestrare bazata pe un buget facut asa nu poate fi la randul ei decat o improvizatie.
          Amu,fratele meu alb,e un exemplu care-mi place.Avem una din cele mai bune aparaturi optice de ochire din lume.Nu doar ca performante,ci si ca pret.Ai auzit tu sa primeasca vreun pluton de pifanteristi asa ceva,sa le testeze pe campul de lupta?Si de 10 ani echiparea infanteriei ar fi trebuit sa fie prioritatea nr.1,din motive de razboi.Nu vorbim de echiparea intregii armate,ci de o amarata de testare.

          Daca a existat asa ceva,scuzele de rigoare.Dar eu nu stiu decat cazuri individuale.Fie firma a dat unor cunoscuti sa le face testele,fie omuletii au cumparat cu banii lor.
          Echipamentele de protectie individuala au fost si alea chinuite pana la spartul targului.
          Asa ca pana la proba contrarie,prefer sa dau 2 lei vechi si pe strategi si pe strategii.

            • problema si mai mare e ca au crescut mult cheltuielile (+14%) dar nu pe ceva util – ca investitiile s-au redus, inclusiv cele cu cofinantarile pentru bani europeni (-45%). N-au mai venit bani de la UE nici macar cat veneau inainte cu taraita (scadere cu peste 30 la suta).

              situatia bugetului e albastra – probabil solutia va fi ca vor opri transferurile catre orase mici, comune si sate, si alea vor intra in insolventa, ca tot s-a adoptat legea.

              veniturile bugetare in T1.13:

              – au crescut cu 11,5% veniturile din impozitul pe venit si salarii, cu aproximativ 9,5% veniturile din TVA si Accize, si cu 4,8% veniturile din impozitele si taxele pe proprietate. Contributiile de asigurari au crescut cu doar 3,6%, mult sub ritmul de crestere a impozitului pe venit si salarii.

              – au scazut cu 10,2% veniturile din impozitul pe profit, si cu 33,8% veniturile reprezentand sumele virate de UE in contul platilor efectuate beneficiarilor de fonduri europene.
              De remarcat faptul ca bugetul pe 2013 este fundamentat pe o crestere cu 8,4% a veniturilor bugetare.

              Cheltuielile bugetare in T1.13

              – au crescut cu 19,9% cheltuielile de personal (+1,9 mld. lei), cu 11,3% cheltuielile statului cu achizitia bunurilor si serviciilor (+0,8 mld. lei), si cu 14% cheltuielile cu dobanda la datoria publica (+0,4 mld. lei).
              – au scazut cu 45% cheltuielile generate de finantarea proiectelor europene (-1,6 mld. lei), si cu 7,5% cheltuielile de capital (-0,3 mld. lei). Practic, per total, suma alocata investitiilor in T1.13 a scazut cu 2 miliarde lei fata de T1.12, acesta fiind principalul motiv pentru care deficitul bugetar a fost tinut sub control.
              Bugetul pe 2013 a fost fundamentat pe o crestere a cheltuielilor cu 7,1%.

              Deficitul bugetar in T1.13

              In luna martie, veniturile bugetare au crescut cu 8,3%, iar cheltuielile cu 14,1%, deficitul bugetar majorandu-se cu 140% fata de martie 2012 – de la 0,7 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei.

  • ce or fi vrand sa zica cu asta, iar se revizuieste conceptia si in ce fel?

    “Avion multirol al Forţelor Aeriene – iniţierea programului de înzestrare de importanţă strategică, pe baza unei concepţii revizuite, cu condiţia suplimentării creditelor bugetare şi de angajament necesare operaţionalizării”

      • Inteleg de aici ca initierea programului multirol depinde de suplimentarea fondurilor si ca va fi revizuita in functie de banii disponibili.

        Pai ea nu trebuia facuta de la inceput in functie de banii disponibili ca sa fie sustenabila dpdv economic? S-a pus caruta inaintea cailor. Ca sa ai armata scumpa cum e aviatia vestica, marina de apa adanca, etc, trebuie sa ai economia care sa produca banii astia si sa fie finantabil programul in mod sustenabil pe termen lung. Un pilot costa 2 milioane de dolari de antrenat, un tehnician 300.000 dolari. O ora de zbor cu F-16 e 25.000 dolari conform ultimelor declaratii USAF.

        Armata nu opereaza cu bani veniti din cosmos, ci cu bani produsi din taxe, de economie – si vezi ce au patit grecii dupa ce au cheltuit pe armata mult peste posibilitatile economice.

        In alta ordine de idei, credite bugetare inseamna alocare bugetara – nu contractarea unui imprumut extern, desi ideea asta nu e exclusa, mai ales ca ne imprumutam scump, inca Romania e la “junk” in materie de rating – numai in primele 4 luni Romania a platit 1 miliard de euro dobanzi.

        eu cred ca ei toti, de la mic la mare, stiu ca e o mare prostie sa faca treaba asta cu vechiturile portugheze dar nu au curaj sa miste in front si atunci fac rezistenta pasiva.

        De altfel, de abia a scapat Romania, cu chiu cu vai, din contractul Bechtel, dupa 1.2 miliarde de euro dati aiurea pe 50 km de autostrada care nu leaga nimic – si ar intra intr-un contract si mai pagubos.

        Daca chiar voiau sa ia F-16, puteau sa negocieze cu americanii sa ni le dea cadou ca offset pentru Deveselu. Poloniei i-au dat 20 de miliarde de dolari in ajutor militar pentru o componenta similara de scut (interceptori) – Romania ar fi putut lejer obtine 4-5 miliarde. Daca pun aia scutul, nu fac asta pentru noi, ca un hatar, ci pentru ca au ei interese superioare.

        Dar eu nu cred ca s-a vrut F-16, din cauza ca ar fi costat prea mult operationalizarea si ar fi fost mult prea complicata – programul ar fi esuat lamentabil si ne mai si faceam de ras ca ni le-au dat pe degeaba si tot nu suntem in stare sa le operam.

        Aici despre creditele bugetare:

        “Creditele bugetare constituie sume aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni . Creditele bugetare nu sunt rambursabile, nu sunt purtătoare de dobândă, sunt definitive şi gratuite. Acestea reprezintă în acelaşi timp şi un mijloc de “protejare” a disponibilităţilor bugetului.

        Credite destinate unor acţiuni multianuale – sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioada mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare;

        Credit de angajament – limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;
        Creditele bugetare, precum şi structura funcţională şi economică a acestora, sunt aprobate prin legile bugetare anuale pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar.

  • Dar eu nu cred ca s-a vrut F-16, din cauza ca ar fi costat prea mult operationalizarea si ar fi fost mult prea complicata – programul ar fi esuat lamentabil si ne mai si faceam de ras ca ni le-au dat pe degeaba si tot nu suntem in stare sa le operam.
    incepem sa ne apropiem de realitate,sa revenim cu picioarele pe pamant ,de la faptul ca am inventat motorul cu reactie,am facut subsonice si aveam proiecte cu supersonice
    atunci ,asta fiind realitatea,poate ca e mai bine sa ne bagam intr-un program pe masura noastra
    si aici sunt de acord cu tine,ca gripenul e solutia
    ar trebui sa vedem lucrurile mai realist inainte de a face precum vulpea ce nu ajunge la struguri
    si sa ne intindem cat ne tine plapuma
    nu e tarziu ,sa se rectifice ,daca graficul de livrare gripen se ajusteaza

  • din Ro Libera de azi, o analiza a CE asupra Romaniei, ca sa fim siguri ca vorbim de aceeasi tara cu cea din strategia bugetara:

    Acelaşi guvern şi aceleaşi televiziuni au proclamat ieri triumfal că Recomandările Comisiei Europene privind Programul de reforme publicate miercuri la Bruxelles, scot România din procedura de deficit excesiv. Aşa este. România şi-a redus deficitul bugetar dar a făcut-o pe seama tăierii investiţiilor – inclusiv a construcţiei liniei de metrou Drumul Taberei care a lăsat o treime de capitală europeană să arate ca după bombardament – şi a faptului că guvernul nu mai alocă fonduri la primării, care cheltuie bani pe care nu îi au şi acumulează arierate. NU ca urmare a bunei guvernări.

    Dacă cineva ar fi avut curiozitatea să vadă ce scrie de fapt în recomandările Comisiei, ar fi descoperit una din cele mai revelatoare radiografii ale societăţii şi economiei româneşti, dură, nemiloasă şi complet nefardată de propaganda de partid. Iar ceea ce se vede pe această radiografie, este că România este o ţară care moare încet, zi de zi sub povara propriei guvernări incompetente, ineficiente şi, am adăuga noi, corupte.

    Sistemul de pensii este nesustenabil, populaţia îmbătrâneşte iar gradul de ocupare este redus. „Sistemul de sănătate este caracterizat de inegalităţi importante din punctul de vedere al accesului la servicii şi al calităţii acestora, ca urmare a a utilizării ineficiente a resurselor şi gestionării defectuoase”. Adică a incompetenţei şi corupţiei.

    Rata de ocupare este scăzută şi n-avem nicio şansă să atingem 70% pâniă în 2020. „Productivitatea forţei de muncă este printre cele mai scăzute din UE”. Ratele de ocupare şi activitate în rândul tinerilor a fost, anul trecut, printre cele mai scăzute din Europa, în vreme ce rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 22.7%. „În România, procentul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi care nu urmează vreun program educaţional sau de formare este ridicat şi în creştere (16,8% în 2012). Nici să faci o şcoală nu mai ajută pentru că rata şomajului în rândurile absolvenţilor de studii superioare este mare iar rata supercalificării de asemenea, ceea ce înseamnă că tinerii noştri se angajează unde apucă şi pe orice posturi, indiferent de studii. „În 2011, 40,3% din populaţia ţării era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu două treimi peste media UE”, iar în rândul copiilor, proporţia celor ameninţaţi de sărăcie este de 49,1%. O jumătate din copii sunt săraci, aproape un sfert dintre tineri sunt şomeri, iar gradul de abandon şcolar este în creştere pentru că să faci o şcoală nu mai ajută la nimic.

  • DA dar exista un virus in politicienii nostri e vorba de cleptomanie crezi ca americanii nu near fi ajutat dar cind au vazut ca pe cealalta parte se comit evaziuni de miliarde seau dat seama ca e vorba de altceva , ma uitam la stiri ieri a trabuit sa vina nu stiu ce reprezentat de al americanilor la bucuresti in legatura cu jaful taierilor ilegale care dupa cit am inteles a fost si un protest in bucuresti pe treaba asta si am inteles ca e o firma ausrriaca .Oreprezentata de la protest spunea ca in austria daca rupi o frunza dintrun park risti sa platesti o amenda usturatoare in schimb ei vin la noi sa distruga ca se poate cu incuvintarea statului roman

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: