Poate că e, dar mai ales poate că nu e întrebare cheie a zilelor noastre. Însă sigur e că nu lui Cristian Tudor Popescu i-ar trebui adresată întrebarea asta. Nu este vorba de calitățile sale – nu văd cine i-ar contesta inteligența, faptul că este unul dintre puținii intelectuali ai României cunoscuți de către marea majoritate a populației, sau că i-ar putea fi pusă la îndoială puterea ca și formator de opinie.

Ce s-a obținut? Da, omul a răspuns și a făcut-o în stilu-i caracteristic. Îl aud vorbind, rostind răspunsul și îi văd mimica simplă dar gravă. A răspuns bine? A răspuns bine. Dar…

… dar, a câștigat România? România a câștigat Primul Război Mondial? (Cât am pierdut, cât am suferit și mai ales cât de câștigători am fost în Primul Război Mondial?) Care a fost războiul câștigat de România?

Adevărul doare. Nu-i precum în filmele lui Sergiu Nicolaescu, nu-i nici cu laserul lui Coandă și nici cu bazele extraterestre de sub munții Bucegi. Adevărul e ăla adevărat.

Pornind în urmărirea adevărului adevărat, ar trebui ca întrebarea să fie alta. Care este adevărul politico-militar al României în contextul potențialelor amenințări la care țara noastră este expusă?

Oare căror personaje ar trebui să adresăm această întrebare?

Cristian Tudor Popescu

Cristian Tudor Popescu

De pe saitul Digi 24:

Ce s-ar întâmpla astăzi dacă România ar fi nevoită să-și apere existența, ca stat, așa cum a fost situația în Primul Război Mondial? Ar putea politicienii din zilele noastre să înfăptuiască un obiectiv atât de îndrăzneț, cum a fost Marea Unire de la 1918? Răspunde jurnalistul Cristian Tudor Popescu:

„Nu pot decât să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă România ar avea de susținut acum un război pentru supraviețuirea ca stat și națiune. Imaginați-vă că ar trebui să ducem acum un război de supraviețuire în condițiile în care România nu reușește să îşi vaccineze cetăţenii în timp de pace. O ţară care nu dispune de autostrăzi pentru solicitările pe timp de pace ar trebui să ducă un război unde căile de comunicație sunt esenţiale. Să ne gândim la clasa politică, la cei care răspund în funcții executive într-o țară în care partidul de guvernământ tocmai şi-a dărâmat propriul guvern. Cum ar face faţă o astfel ţară unui război?”, a spus Cristian Tudor Popescu.

El arată însă că lucrurile nu erau foarte diferite în urmă cu 100 de ani, iar țara era fel de coruptă la nivelul clasei conducătoare. Victoria obținută de România s-a datorat în primul rând țăranilor, spune jurnalistul.

„E greu de imaginat un festival al incompetenţei, prostiei la nivel politico-militar aşa cum s-a desfăşurat în România încă de la începutul secolului 20 şi sfârşind cu încheierea Primului Război Mondial. Dacă este să fim raţionali şi conştienţi de ce s-a întâmplat atunci, România nu datorează clasei politice şi de conducători militari aproape nimic”, a adăugat jurnalistul.

*

Revin cu finalul rândurilor mele:

Pornind în urmărirea adevărului adevărat, ar trebui ca întrebarea să fie alta. Care este adevărul politico-militar al României în contextul potențialelor amenințări la care țara noastră este expusă?

Oare căror personaje ar trebui să adresăm această întrebare?

Iulian Iamandi